luni, 22 iunie 2009

Pe culmile disperarii - Emil Cioran

"Totul este posibil si nimic nu e posibil; totul e permis si nimic. In orice directie ai apuca, nu este mai bine decat in nu importa care alta. Ori realizezi ori nu realizezi nimic, ori crezi, ori nu crezi, totuna e, precum totuna e daca taci sau daca strigi. Poti gasi totului o justificare, precum nu poti gasi niciuna. Totul este in acelasi timp ireal si real, absurd si firesc, fantastic si plat. Nici un lucru nu poate fi pus inaintea altuia, precum nicio idee nu e mai buna decat alta. De ce sa te intristezi de tristetea ta si sa te bucuri de bucuria ta? Ce-ti pasa daca lacrimile tale sunt de placere sau de durere? Iubeste-ti nefericerea si uraste-ti fericirea, amesteca totul si confunda totul. Renunta la distinctii, la diferentieri si la planuri. Fii ca un fulg dus de vanturi sau ca o floare purtata de valuri. Fii rezistent unde nu trebuie si las unde ar trebui. Cine stie daca in felul acesta nu vei fi mai castigat? Si daca nu castigi, ce e daca pierzi ceva? Orice castig este o pierdere, precum orice pierdere este un castig. Pentru ce oameii mai asteapta o atitudine determinata, idei precise si vorbe corecte?"
Pur si simplu ador acest text!!! Mai mult nu are rost sa spun...

3 comentarii:

  1. Cioran este dupa parerea mea, fantastic in toate cele relatate

    RăspundețiȘtergere
  2. Fantastic? Chiar va lasati complesiti de forma in care este transmis mesajul? Pentru ca asta e la Cioran, totul este ambiguitate imbracata intr-o forma, impresionanta si colesitoare ce e drept, dar mesajul... va rog. Incercati numai sa va ghidati o perioada de timp viata dupa principiile emise aici si nu va dau sanse de reusita in viata.

    RăspundețiȘtergere